...daca ceva ma intristeaza foarte tare, este cu siguranta gandul ca sunt sanse foarte mari ca primul zbor spre casa (a se citi Australia) nu va fi impreuna cu fratimiu'...prima atingere a pamantului de jos nu va fi impreuna...prima baie in ocean, prima casa, prima bere si prima gura dintr-un gratar de cangur...
...am visat la lungile ore din avion, imporeuna cu fratimiu', cand toti ceilalti dormeau, noi doi radeam si beam o bere, la o lumina palida, in cap de palier, unde scaunele s-au terminat, iar pe o fereastra mica pe jumatate acoperita soarele arde si rad hoteste stewardesele...
...am visat la prima gura de aer de pe aeroport, cand stii ca ai ajuns, cand se asterne linistea, si la capatul scarii atingi pamantul noii case si ii faci pentru prima data umbra...
...astept, si sper, ca poate o sa plecam impreuna...daca nu, aia e, n-am avut noroc...parca astea ar fi primele vise care nu le vad indeplinite (cand am fost la concert la Beyonce, pana la Cluj, am visat ca o sa ma vada in multime, si o sa imi daruiasca o noapte furtunoasa...ciuciu...am avut noroc de o noapte furtunoasa la propriu, ca a plouat de mama focului...nici macar cu Madona...)...
...am descoperit altceva foarte trist: nu ma bucur pe cat ar trebui de reusita lu' fratimiu' - VIZA...si ma vede ca sunt intors, si stiu ca sunt intors, dar n-am ce face...oricat incerc sa ma bucur pe deplin, e un zambet dulce-amarui, e o bucurie strabatuta de invidie, de ciuda...nu pe el, pe situatia mea...pe CO-ul meu, pe dosarul meu, pe meseria mea...pe dobitocii care au facut sistemul de emigrare si listele de prioritati, ca nu s-au gandit si la mine...mi-e ciuda pe toti care posteaza ca au primit viza, pe toti care intreaba de bilete de avion, de bagaje, de chirii, de mancarea in avion...si nu imi era ciuda pana acum...
...cand a primit Marius (a se citi la fel cu navigatoru) am fost atat de bucuros cand am citit pe blog, ca mi-au dat lacrimile (n-am plans, nu hohote, nu siroaie...s-au umezit ochii, si s-a stors una mica)...la fel am patit si cu Marius (a se citi la fel cu ciocan76)...m-am simtit de parca eu as fi primit viza...
...la fratimiu a fost altfel...nu m-a lasat sa ma bucur cand am aflat vestea, ca eram in Grecia, si nu trebuia inca sa stie iubita lui...si astfel bucuria a fost infundata, ascunsa, suprimata...cand am ajuns acasa la fel...iar cand s-a hotarat el sa-i spuna era dja prea tarziu, prapaditul de CO al meu mi-a dat cu toate visele si sperantele in cap...si toata bucuria s-a transformat in ciuda, in oftica, in nervi pe o stare a lucrurilor pe care nu o pot controla...CUM PIELEA MEA (a se citi organ genital masculin, de mari dimensiuni, in erectie) DINTRE TOTI PROSTII PE MINE S-A GASIT BULANGIUL ALA SA MA FRECE LA DOSAR AIUREA?!
Dupa ce o sa devin cetatean australian, pe cuvantul meu de onoare ca ii trimit un mail actualului CO (va jur, va dau cuvantul, facem pariu, facem prinsoare, sa moara - sa faca daca nu...), si ii spun ca a fost cu emotii, ca a fost greu, ca am fost super-ofticat, dar ca totul a trecut... ;-)
ehhh...pana atunci, continuam cu "soriii", "ecschiuz mi", "pliz", "diar sar", "helou" si saru'mana...
...na c-am zis-o si p'asta...imi statea pe limba, pe creier, pe neuron, pe suflet...revenind, fatalaul (alint fratesc des utilizat in familia Olar) e acum jumate australian...e rezident...ar putea la fel de bine sa spuna ca a venit in vizita in Romania...radeam cu el, ca daca il intreaba cineva de unde este, sa spuna direct din Australia... BRAVO FATALAULE!
...am visat la lungile ore din avion, imporeuna cu fratimiu', cand toti ceilalti dormeau, noi doi radeam si beam o bere, la o lumina palida, in cap de palier, unde scaunele s-au terminat, iar pe o fereastra mica pe jumatate acoperita soarele arde si rad hoteste stewardesele...
...am visat la prima gura de aer de pe aeroport, cand stii ca ai ajuns, cand se asterne linistea, si la capatul scarii atingi pamantul noii case si ii faci pentru prima data umbra...
...astept, si sper, ca poate o sa plecam impreuna...daca nu, aia e, n-am avut noroc...parca astea ar fi primele vise care nu le vad indeplinite (cand am fost la concert la Beyonce, pana la Cluj, am visat ca o sa ma vada in multime, si o sa imi daruiasca o noapte furtunoasa...ciuciu...am avut noroc de o noapte furtunoasa la propriu, ca a plouat de mama focului...nici macar cu Madona...)...
...am descoperit altceva foarte trist: nu ma bucur pe cat ar trebui de reusita lu' fratimiu' - VIZA...si ma vede ca sunt intors, si stiu ca sunt intors, dar n-am ce face...oricat incerc sa ma bucur pe deplin, e un zambet dulce-amarui, e o bucurie strabatuta de invidie, de ciuda...nu pe el, pe situatia mea...pe CO-ul meu, pe dosarul meu, pe meseria mea...pe dobitocii care au facut sistemul de emigrare si listele de prioritati, ca nu s-au gandit si la mine...mi-e ciuda pe toti care posteaza ca au primit viza, pe toti care intreaba de bilete de avion, de bagaje, de chirii, de mancarea in avion...si nu imi era ciuda pana acum...
...cand a primit Marius (a se citi la fel cu navigatoru) am fost atat de bucuros cand am citit pe blog, ca mi-au dat lacrimile (n-am plans, nu hohote, nu siroaie...s-au umezit ochii, si s-a stors una mica)...la fel am patit si cu Marius (a se citi la fel cu ciocan76)...m-am simtit de parca eu as fi primit viza...
...la fratimiu a fost altfel...nu m-a lasat sa ma bucur cand am aflat vestea, ca eram in Grecia, si nu trebuia inca sa stie iubita lui...si astfel bucuria a fost infundata, ascunsa, suprimata...cand am ajuns acasa la fel...iar cand s-a hotarat el sa-i spuna era dja prea tarziu, prapaditul de CO al meu mi-a dat cu toate visele si sperantele in cap...si toata bucuria s-a transformat in ciuda, in oftica, in nervi pe o stare a lucrurilor pe care nu o pot controla...CUM PIELEA MEA (a se citi organ genital masculin, de mari dimensiuni, in erectie) DINTRE TOTI PROSTII PE MINE S-A GASIT BULANGIUL ALA SA MA FRECE LA DOSAR AIUREA?!
Dupa ce o sa devin cetatean australian, pe cuvantul meu de onoare ca ii trimit un mail actualului CO (va jur, va dau cuvantul, facem pariu, facem prinsoare, sa moara - sa faca daca nu...), si ii spun ca a fost cu emotii, ca a fost greu, ca am fost super-ofticat, dar ca totul a trecut... ;-)
ehhh...pana atunci, continuam cu "soriii", "ecschiuz mi", "pliz", "diar sar", "helou" si saru'mana...
...na c-am zis-o si p'asta...imi statea pe limba, pe creier, pe neuron, pe suflet...revenind, fatalaul (alint fratesc des utilizat in familia Olar) e acum jumate australian...e rezident...ar putea la fel de bine sa spuna ca a venit in vizita in Romania...radeam cu el, ca daca il intreaba cineva de unde este, sa spuna direct din Australia... BRAVO FATALAULE!
Lasa ma fatalaule...ca tot amandoi o sa bem prima bere si o sa luam prima gura de aer australian...o sa vezi.
RăspundețiȘtergere...asa cred si eu! Succese!
RăspundețiȘtergereP.S. o sa fie fff interesant blog-ul vostru, cand o sa scrieti de pe alte meleaguri.
Bai esti copil? Revino-ti! Bulangiul de CO ti-a zis ce ti-a zis pentru ca s-a simtit sacait de e-mailurile tale nerabdatoare ... Ti-a taiat maul ca sa nu-l mai deranjezi dar isi vede in continuare de treaba . Io pun pariu ca intr-o luna ai viza. Maxim in doua daca l-ai suparat rau ;)
RăspundețiȘtergereBafta.
Mane, dupa ce am ajuns aici iti zic ca OZ nu pleaca nicaieri. Nu se face mai buna, nu mai proasta. Dolarul OZ va fluctua cu 0.01 la cel american, Geelong ii va bate pe Cats, bananele se vor ieftini, va veni primavara.
RăspundețiȘtergereDar nimic din toate astea nu conteaza cu adevarat pentru ca, intr-o luna, cand o sa ai tu viza, viata o sa fie aceeasi pentru ozzies si aceeasi pentru tine. Numai ca intr-un loc mai bun.
Berea e buna tot rece, soarele tot de sus arde.
Putina rabdare... toti am platit cu asta.