luni, 24 noiembrie 2014

trei ani fara 10 zile...una-alta (Little BRO`)

Mama, amam ce valva si agitatie a creat fratimiu cu postare precedenta....

Hai sa sar si eu, sa arunc si eu cu cateva cuvinte in voi.


1. Ce te-a impins ca prim lucru sa pleci din RO in Au, ce sperai sa gasesti si daca ai gasit?
2. Cu toate ca spui ca au crescut preturile si cheltuielile, reusesti sa ramai cu ceva din salariu? Ai "grija zilei de maine" sau mai exact stresul asta din Romania ca muncesti sa platesti si altceva nimic?
3. E o diferenta mare de calitate a vietii tale fata de Romania ( atentie, a vietii tale ) ?
4. Care sunt distractiile tale zilnice excluzand...TV, Net si alte alea. Sport, hobby, pasiuni ceva?
5. Are legatura nivelul entuziasmului tau cu South Australia sau Adelaide mai exact? E mai plictisitor acolo decat in Syd / Melb / Perth?
6. Ai reusit sa ai niste vacante deosebite? ma refer la peisaje, plaje, etc? Scumpe vacantele in Au?
7. Te tenteaza celelalte orase sau state? Ai fost prin ele ?
8. Te bate si pe tine gandul de EU, ca pe altii din AU
9. Cum e cu fratele ? El e mai entuziast?

 Pot sa confirm ca wow-ul a disparut usor... Este normal, am vazut si am experimentat can tot ce se poate iar pentru noi, acum, totul este foarte "normal" si deja am pierdut imaginea cu Romania care o foloseam ca sa comparam.


1.Uite lista mea cu cele mai importante motive:

- Societate de prosti, cu cozile pe sus care se uita in oglinda de la baie si se vad europeni, dar nu se mai uita si in jos ca sa vada ca sunt desculti, cu par la maciuca/broscuta si imputiti.
- Generatia de facultisti, unde toti au diplome dar nu stiu sa tina pixul in mana.
- Cocalarii si smecherii de cartier
- Semintele de la scara blocului
- Flegmele si rahatii de pe strada
- Clasa politica de mitocani si hoti.
- Populatia si mai proasta care ii voteaza pentru o galeata sparta si un prosop folosit.
- Soferii "buni".
- Sclavismul si exploatarea oricarei persoane care munceste.
-... 

La mine conteaza foarte mult mediul in care lucrez si oamenii de care sunt inconjurat. Eu sunt genul caruia ii place sa ajute oamenii cand poate sau macar sa incerce dar cand am vazut rezultatele luptelor mele si cand am vazut ca semenii mei(retardati de altfel) nu au stiut decat sa profite atunci mi-am facut bagajul si am plecat. Mai rau ca acolo nu putea sa fie...
Sunt sigur ca nu toti sunt asa doar ca eu am avut ghinionul si doar de astfel de oamenii am dat.
Este foarte simplu, nu merita sa-mi arunc viata pe fereastra pentru asa ceva si am ales sa-mi strang bagajul si sa plec

2.  DA, raman cu bani si NU nu mai am grija de maine. Peste tot muncesti ca sa platesti, conteaza cum muncesi si ce sanse de mai bine ai.
"Sclav" o sa fii peste tot, chiar si cand ai compania ta, pentru ca tot la mana clientului esti si tot cum vrea ala faci. Doar ai iluzia de freedom pentru ca iti alegi cum sa o faci dar pana la urma, tot acolo esti. Eu am tot ce imi doream sa am la varsta mea si o sa fiu sclav in continueare atata timp cat prin asta obtin ce imi doresc.

Te intrebi de ce asa mare diferenta intre mine si fratimiu? Pentru ca eu am fost "sclav" in Romania...si cand zic scla ma refer la 12 ore pe zi pentru frimituri de paine. El... el a avut firma lui, muncea cand si cum vroia.
Cand am venit aici, pentru mine a fost usor, eu am trecut de la munca zdravana la un sevici bine platit unde stau pe scaun toata ziua (de la 8:00 la 16:30) si fac ce imi place. El, acum are sef, are program are termene, etc. Pentru el pare a fii un decline in evolutia lui si il inteleg perfect.









3. DA...adica un mare DA. Sunt mai sanatos, mai vericit, mai vesel, mai activ, mai relaxat.... Peste tot pe unde as fii putu sa fie mai bine...sunt.

Maciuca nu a mai crescut dar sunt multumit. :)


4. Mai nou...uite asta:



Trebuie sa ma mandresc si eu putin..... :D

Depinde de sezon....
Iarna este cam moarta si se bazeaza pe intalnirii cu prietenii, karaoke, bowling, drinking, laser tag, billiard... cam tot ce se poate face in interior.
Vara...vara este altceva. Este vacanta in fiecare zi calda... :). In cursul saptamanii se merge la plaja dupa munca unde se sta la bere si vorba pana tarziu. In wekeend depinde mult de vreme, daca este prea cald se face shopping sau se viziteaza locuri cu AC sau se merge prin vizite, daca este placut se merge la plimbari sau la diverse activitati afara si daca este urat, in casa la un film, o aluna, un paharel...


5. NU. 
Nu inteleg de ce toata lumea zice ca in Adelaide nu ai ce sa faci ca vorbesc cu astia pe la mine pe la munca si toti imi spun acelasi lucru "You crazy mate?". Este viata de noapte numai ca pe mine nu ma intereseaza si deci nu prea ies in cluburi. La mine viata de noapte inseamna sa ies la un pahar undeva unde sa pot sa stau de vorba si sa ma socializez. Tind sa ma feresc de cluburi, pastile si alcohool in cantitati industriale... ma dezhidrateaza. :) Este adevarat, viata de noapte de aici nu se compara cu ce era in Romania, unde in fiecare zi iesea in bar, spargeai banii si apoi te plangeai ca este tara de rahat in timp ce boleai la munca si nu erai in stare de nimic. (dap...asa eram :D ). AIci societatea este educata ca distractia calumea este in weekend, in timpul saptamanii se iese doar asa, pana pe la 10-11 si apoi lumea se duca acasa sa se pregateasca pentru ziua de maine... simplu.


6. Mda... Pot sa spun ca am avut mici iesiri dar nimic mare. Motivul? sunt destul de scumpe si personal am avut alte prioritati. Este foarte frumoasa Australia dar este scumpa iar cu aceiasi bani poti sa-ti faci vacante de vis in alte locuri. Am vizitat foarte mult din South Australia si pot sa spun ca este frumoasa. Inoi (eu si nevasta) inca nu am iesit din Oz dar planuim in 2015.


7. Sigur ne mutam din Adelaide din acelasi motiv...preturile,vremea si piata de munca. Adealide este destul de nedezvoltat si datorita politiciilor conservatoare si a modului de administrare nu prea atrage big business si drep urmare nu atrage locuri de munca. Inca un element importat este vremea care este similara cu cea din Victoria.
 Legat de preturi... Pana cum 2-3 ani, se merita sa stai in South Australia pentru ca cel mai ieftin stat si diferenta este suficient ca sa compenseze pentru alte inconveniente. Acel avantaj a disparut cand costul traiului in Adelaide a ajuns aproape ca in Melbourne doar ca status asta nu iti ofera aceleasi avantaje. Prin urmate a priedul asul care il detinea si automat a disparut si motivatia de a ramane aici.
Daca imi conving nevasta sa plecam( si da, tot incerc sa o conving dar nu obtin decat niste sunete ciudate. Acum sunt confuz, nu stiu cum sa interpretez asta. ;)  ) probabil ca o sa ne orientam prea Perth sau Brisbane.  


8.  Adica sa ma introc in Romania sau undeva in EU? Ma pis (urinez) pe ea de tara si de alianta!


9.   Suntem prea diferiti in gandire si in opinii ca sa ma exprim. Eu zic ca a trecut printr-o faza mai nasoala dar ii trece... patience. O sa-si gaseasca si serviciul pe care il vrea dar trebuie sa-l caute... ;)


Concluzie:

Vedeti voi, experienta si feeling-ul difera de la om la om asa de mult incat nu poti sa compari. Da, eu sunt spart dupa Oz, am tot ce imi trebuie, nu mai am grijile care le aveam, bani sunt, nevasta este inca tanara... este frumos. TOTUSI, nu pot sa spun acelasi lucru de vreme. Aici ii dau dreptate, vremea este destul de urata. Vara este scurta si este cald numai cand suntem la munca, iar iarna tine mult si ploua in draci.

Totul depinde de unde vii si ce gasesti. Eu am avut noroc cu Adealide, fratimiu nu dar totusi pentru doar 3 ani, eu sunt inca de parere ca am reusit mai mult decat credeam.

Imi aduc aminte ca statea la el in birou inainte sa plecam si ne planuiam ce o sa facem si cum o sa ne fie. Incercam sa estimam cand o sa putem sa strangem bani de barca, de motocicleta, de masinii, de vesela , de casa...etc. Imi aduc clar aminte ce mi-a spus: "Ba, sa stii ca si in 4 ani daca imi iau barca o sa ma consider super norocos...". E uite ca a apucat sa o faca si pe asta...  

Wait a minute...care este titlul postarii?



PS: Ca sfat personal... Nu cauta motive de plecare, ca daca ai ajuns sa-mi citesti blogul este prea tarziu, in adancul tau decizia a fost luata deja. In schimb cauta bine unde vrei sa ajungi....

 

marți, 18 noiembrie 2014

trei ani fara 10 zile...una-alta

   Continuam...ca si asa nu am inceput nimic nou :-)
   Ca raspuns la ultima mea postare, am primit cateva mesaje si emailuri, care m-au determinat sa raspund mai jos.
   Intrebarile puse, ca exempllu, si ca motivare a textului, sunt:

1. Ce te-a impins ca prim lucru sa pleci din RO in Au, ce sperai sa gasesti si daca ai gasit?
2. Cu toate ca spui ca au crescut preturile si cheltuielile, reusesti sa ramai cu ceva din salariu? Ai "grija zilei de maine" sau mai exact stresul asta din Romania ca muncesti sa platesti si altceva nimic?
3. E o diferenta mare de calitate a vietii tale fata de Romania ( atentie, a vietii tale ) ?
4. Care sunt distractiile tale zilnice excluzand...TV, Net si alte alea. Sport, hobby, pasiuni ceva?
5. Are legatura nivelul entuziasmului tau cu South Australia sau Adelaide mai exact? E mai plictisitor acolo decat in Syd / Melb / Perth?
6. Ai reusit sa ai niste vacante deosebite? ma refer la peisaje, plaje, etc? Scumpe vacantele in Au?
7. Te tenteaza celelalte orase sau state? Ai fost prin ele ?
8. Te bate si pe tine gandul de EU, ca pe altii din AU (am modificat un pic textul intrebarii, caci facea referire la o anumita persoana)?
9. Cum e cu fratele ? El e mai entuziast?
   
   Binenteles ca nu mai e wow-ul ala de la inceput. Primele luni, primul an, poate doi, e totul nou, si totul e inca o aventura. In fiecare zi descoperi ceva nou, sau mai bine zis diferit fata de ceea ce ai fost obisnuit.
   Eu personal sunt usor deziliuzionat...pentru ca Adelaide, si SA (South Australia), sunt cele mai putin dezvoltate si conservatoare asezari din Australia (aici fac comparatie cu Brisbane, Syd, Melb, Perth) - parere personala, da?
   Adelaide este ideal pentru familii care au terminat viata de noapte si petrecerile pana dimineata...Adelaide este pentru familiile care strang banunti pt casa, sau care platesc linistiti mortgage-ul si isi plimba cei doi cateti si trei copii pe plaja, sau prin nu-stiu-ce parc...     Deziluzia mea este legata strict de Adelaide...deocamdata :-). Eu planuiesc sa ma mut in Brisbane, prin Martie 2015...sa vedem, mai e pana atunci. Aici n-am un parc de distractii, de doi ani incoace vara a fost cacacioasa (vreme frumoasa in timpul saptamanii cat esti la munca, si frig in weekend...deci vara de cacat), viata de noapte mai de doamne ajuta este doar in centru (adica la vreo 10-15km de o suburbie decenta). Nu este transport in comun noaptea (decat Sambata) iar taxiul costa 3-4$ pe km...Nu sunt turisti in Ade...aici ai curvele grase betivance (australiencele) sau studentii internationali (asiaticii) care nu beau, nu fumeaza, nu se fut, nu zambesc :-) ...si alea care nu se incadreaza in cele doua categorii, ori cauta pe cineva de maritis ca sa isi obtina viza, ori au unul-doi-trei puradei acasa, sunt divortate sau separate, si isi cauta, iar, perechea de viata.
   Mai sunt nemultumit de Adelaide pentru ca oportunitatile de munca sunt reduse (subliniez pentru mine)...de cand vreau sa-mi schimb locul de munca, au aparut pe internet doar 5 joburi de arhitect...iar in Brisbane, sau Syd sau Melb, au aparut 50...
   La astea adug faptul ca Australia e o societate copie dupa cea americana: adica de tampiti, redusi mintali, controlati si manipulati, consumatori sefi. Australia, ca si SUA, inseamna societate de consum. Aici trebuie sa ai credit, trebuie sa ai imprumut personal...pt ca trebuie sa consumi (adica sa cumperi). Daca nu-ti schimbi mobila, sau TVul, sau laptopul, sau telefonul, sau masina, sau bicicleta, o data la doi ani, esti antisocial...este o paria. Nu glumesc, asa sunt aducati, asa sunt indemnati de TV. 
   De curiozitate, daca vrei sa vezi asa, cam cum gandeste aussiul de rand, cauta pe youtube sau undeva emisiunea Family Feud - Survey Says. E o emisiune concurs despre viata de zi cu zi australiana, si cultura familiala. Unele chestii sunt haioase, dar vei intelege cum gandesc australienii de rand...
   
   Eu unul stiu sigur ca nu o sa imi triesc batranetile aici. Aici e de strans bani, de strans fond de pensii, si de acumulat ceva bunuri...dupa care sa te cari. Asta e planul meu...sa ma retrag intr-o tara "de lumea a treia" tropicala, sa-mi treiesc batranetile pe o plaja, sau pe o barca :-))) (iar, revin si subliniez, pareri si sperante stric personale, care au la baza varii motive mult prea multe ca sa am timp si chef si spatiu sa le scriu)

   Eu am plecat din Ro pt ca mam saturat de manelisti, cocalari si lipsa de civilizatie, sau mai corect spus lipsa de educatie civica, ca Romania are civilizatie de pe vremea cand astia inca desenau cu degetele in pesteri... Adaug nesimtire, nepasare, mizerie, violenta verbala si fizica, plus standardele de valori bazate numai pe pile si avere, nu neaparat pe bunatatea omului. Am ales OZ pt ca e departe (printr-e altele, evident), aici nu ajung una doua cocalarii din Ro, cum vezi in Europa.
   Au si astia pe ai lor, si aici ai indienii si africanii care sunt mai murdari, galagiosi si nesimtiti, dar e mai ok decat in EU. E adevarat ca n-ai ce sa vizitezi, cum e in EU, iar aici turismul se reduce la mers cu masina 3 ore ca sa mananci un hamburger si sa degusti un vin...dar nu ca sa mergi sa vezi un orasel istoric din 1200 sau nu-stiu-ce biserica veche de sute de ani...iar orasele mari sunt la distante prea mari ca sa zici ca te duci una doua sa vizitezi Syd sau Melb sau Brissie.
   Iar Australia e scumpa oricum ca turism: un 3 zile intr-un oras te costa salariul pe o saptamana...bani cu care petreci o saptamana in Bali sau Philippines...

   Cat depsre bani, sclav la stapan cum sunt aici, e suficient de bine. Au crescut preturile, dar tot ramane putere de cumparare mare, mai ales ca poti sa cumperi orice de pe ebay sau eastbay sau amazon sau alibaba, la un sfert din preturile din magazin. Raman bani din salariu suficienti, mai ales daca ar fi sa compar cu ce bani mi-ar fi ramas in RO.

   Viata mea de aici e mai buna ca in RO. Nu mai sunt asa stresat, imi permit niste chestii la care nu visam in Ro decat cu sacrificii uriase, aproape inposibile...Imi lipsesc prietenii buni...ca amici mi-am facut si aici, dar prietenii din copilarie, cu care sa vorbesti orice, sa-ti spui pasul, sa razi o barfa...astia imi lipsesc. Nici nu mai mentionez familia...
   Ca distractii, mai iesim in oras, la o bauta (dar asa de la 7-8 seara pana la 1-2), mai iesim la o plimbare prin imprejurimi...vara rupem plajele in doua (ca e plin de plaje :-))) ). Iar eu personal imi cultiv pasiunea pentru barci, iar fratimiu pentru motociclete, si nevasta-sa pt fotografie.
   Nu prea ne uitam la TV, ne luam filme de pe site-urile caritabile ;-) sau stam pe net.
   Eu ies in fiecare seara aproape in port, unde imi tin barca, si mesteresc la ea...mai schimb un bec, mai vopsesc un maner, mai strang un surub, mai beau 2-3 beri cu vecinii...sambata de obicei ma duc la cursele de barci cu panze (yacht racing), unde stau pe apa cam toata ziua...
   Din punct de vedere al vacantelor, pana acum, in trei ani, am fost in vacanta pt 10 zile in Tahilanda (recomand, e deosebita tara), iar acum ne vom petrece 1 saptamana in Syd, de revelion, si dupa aia 2 saptamani cu cortul pe Great Ocean Road si alte locatii. In rest nimic in afara Adelaideului...aici, vara, daca e vremea buna, fiecare dupa-amiza e ca o vacanta.        Noi stam la 10 min de mers fata de plaja, si munca se termina la 16:30 (nu prea se munceste peste program). La 18 suntem pe plaja, si stam pana la 21...revin, cand e cald...      Plaje frumoase, dar prea putin timp cald comparativ cu Brisbane sau Perth...Asta e unul din motivele care cantaresc greu in decizia mea de a ma muta din Ade... 
   
   Am fost intrebat daca ma gandesc sa ma intorc in EU...nu as face-o decat pentru un salariu foarte bun...subliniez FOARTE BUN. Sunt atatea oportunitati care ti se deschid dupa ce iei cetatenia aussie, oriunde in lume, oriunde...incat EU e jos pe lista...

   Fratimiu e mai optimist. El o are pe nevasta-sa, jobul e mai bine platit...si ei sunt si mai antisociali ca mine :-) (exagerand un pic). Eu fara prieteni sunt mort...ei pot sa stea singuri in casa luni de zile si n-au nici o problema :-))) Deci el e mai incantat de Ade decat mine...

   Sunt foarte multe de scris si spus, mai in detaliu, mai in general...ideea e ca nicaieri nu e perfect decat data te straduiesti sa te inconjori de, si sa faci cat mai multe chestii care sa-ti placa, ca in rest, probleme sunt peste tot.
   Si aici sunt probleme economice, sunt probleme de guvrenare, sunt probleme cu primariile locale care sunt niste conduse de niste hoti si cu taxe mari...etc :-)))) dar macar aici nu dudie maneaua la tot pasul, nu ma injura nimeni la semafor, nu mie frica sa merg prin port noaptea la 12, singur cuc, sau prin cartier...

Hai bafta si succes!

PS: ca sfat personal...decizia de a pleca din RO, oriunde, trebuie sa fie pe principiul hai sa vedem ce iese, dar clar mai bine ca in RO. Daca nu esti convnins de asta, nu o face, ca o sa ai regrete, si o sa cheltui bani, si timp mult, ca sa ajungi sa te intorci in Ro...

vineri, 4 iulie 2014

deci...

N-am mai scrs nimic, de multa vreme... Nu as putea spune ca sunt noutati legate de noi.
Viata merge ianinte...Dor de familie, prezent. Dor de prieteni, prezent, Dor de tara...nu prea. Mai mult dor de zapada...si de petrecerile din Vama Veche...dar cred ca tot la capitolul dor de prieteni s-ar incadra...
Cu muncile aproape nimic nou... Eu abia astept sa scap de aici...Sunt arhitect, ca mama dracului, nu desenator de structuri metalice...Dar, intre timp, am promovat pe functie de Project Manager...nu e uau, fiti fara grija...nu e nimic din ce nu stiam sa fac, sau ca nu as fi in stare...e adevarat ca e mai bine, ca nu mai stau lipit de calculator toata ziua, ma mai duc pe santiere, mai dau ordine, mai organizez una alta...dar nici o schimbare ca bani. Acelasi salariu...iar costul vietii a tot crescut...
Fratimiu e mai ok. Tot la guvern munceste...e bine. Ca bugetar e foarte bine in Australia, clar.
Sotia, lui, nu a mea (eu am resuit sa scap :-) ) munceste in sanatate. Iar un domeniu bun aici...Nu a avut nici o problema sa-si gaseasca de munca, ba chiar a avut de unde alege...e bine. Dar...
Cand am venit noi aici, costul unui litru de benzina era de 115-125 centi, acum este de 145-160 de centi...in aproape trei ani  o crestere de peste 15%... tigarile, de la 21$ pachetul de 40 la 24$...electricitatea, gazul, apa, macarea...toate au crescut...
Trimestrial primesc la munca, instiintari de crestere a preturilor de la diferiti furnizori, si de servicii, si de materiale...
Concluzia este ca de trei ani de zile, puterea de cumparare a scazut cu cel putin 10%...
Unde mai pui ca suntem foarte scumpi oricum. Ce cumperi aici de la IKEA, sau de la Samsung, sau Nokia, gasesti in oricare alta parte a lumii mai ieftin cu cel putin 25%. Este foarte mult. La marea majoritate nu se justifica pretul ridicat nici macar daca iei in considerare cheltuieli de import si alte balarii.
Eu mi-am cumparat toate piesele pentru upgrade la masina, spre exemplu, de pe ebay din SUA. Cu tot cu taxe de expediere si vamale, am iesit mai ieftin cu 20% decat daca as fi cumparat de aici...si asta e frustrant...

Alte frustrari sunt generate de cenzura si manipularea societatii...si mai ales de cretinatatea conceptului de "Corectitudine Politica"care aici e de mare valoare. Prefera sa faca donatii, cretinii, pentru salvarea pisicii adopatata de cainele parasit de delifinul care l-a rapit (pe caine) de la fostul propietar, balena, care l-a gasit pe plaja, cand femeia care avea grija de el, care a iesit la pensie la 30 de ani, ca e prea grasa, nu l-a mai putut plimba, si l-a uitat pe plaja cand s-a drogat pe banii contribuabililor si s-a dus sa-si mai ia un hamburger de la Mc'D's...Australia e ca America...incearca sa fie oricum, chiar daca inca nu e...iar America nu e bine, deloc...
Oricum, e mai bine, inca, decat prin multe alte parti, dar asta nu inseamna ca nu pot sa ma plang si eu...

In alta ordine de idei, urasc iarna de aici...cum asa, iarna la 16 grade ziua si 6 noaptea? o sa intrebati...da uite asa, O URASC! e mereu frig, ud si vant...iar la 14 grade aici mi-e mai frig decat mi-a fost in Ro la 0 grade...macar aveam zapada...

Schimband iar ordinea de idei, in noiembrie, ne vin parintii in vizita, pentru 3 luni...Abia asteptam. O sa fie minunat, sa ne plimbam cu ei, sa le aratam si lor tot ce le-am povestit ca ne-a fascinat, ca sa inteleaga cu adevarat...

In rest...tzaca paca... munca, condus acasa, cina, TV sau calculator, somn, trezire/spalare, si la munca iar...noroc cu weekend-urile, ca altfel ar fi o viata de cacat, mai ales iarna, ca vara fugi la plaja zilnic dupa munca...dar tot robotel, sclav la stapan, muncind pentru niste cifre intr-un calculator...

Hai va pup!

vineri, 29 noiembrie 2013

2

2 ani...de cand suntem in Australia...e OK.
2 ani...de cand nu ne-am mai imbratisat parintii, unchii, matusile, bunicii si verisorii...e greu, ne e dor...dar...dorul inca nu cantareste mai mult decat motivatia plecarii din Romania...e OK.


Mai vorbim noi, papa

joi, 7 martie 2013

celalalt... munca, scoala si timp liber

   Deja ma intrec...doua intr-o zi!... postari...

   Chiar daca nu am mai scris pe aici...n-am lipsit din mediul virtual. Ochiul meu inchizitor si carcotas s-a plimbat peste bloguri si forumuri...ca sa ma vad si eu cum o mai duc altii...

   Ma gandesc, sa mai zic si eu ceva folositor, macar la nivelul ca poate vor si altii sa mai stie de cum o ducem noi...dar mai ales, cand voi citi peste ceva vreme postarea asta, sa im reamintesc.

MESAJ PENTRU VIITORUL EU: Nu uita ca ai promis sa termini cursurile! Si cu tigarile alea...mai ai de gand sa fumezi mult?! si sa nu uit...sper ca deja ai barca!

  Deci...fratimiu s-a insurat. A venit Corina, din Romania, cu viza de turist, au facut nunta aici si au aplicat de viza...in cateva zile a primit o viza intermediara, care ii da drept de munca nelimitat si are Medicare (asigurare medicala de baza), dar nu are voie sa paraseasca Australia. Asta se intampla in Ianuarie. Acum e martie, si inca nu si-a gasit un loc de munca, dar suntem optimisti...o sa fie bine.

 Fratimiu, cu munca, e mai mult decat bine...a facut un an de cand e la guvernul local...a inceput cu un contract de 3 luni, i l-au tot prelungit, iar acum asteapta sa vina seful cel mare din concediu ca sa demareze hartiile pentru contract permanent, pentru care a si primit oferta... Evident ca i-au marit si salariul...Una peste alta, cred ca singurul lucru care il deranjeaza este ca parcarea in centru e scumpa, si nu mai exista aprcare gratuita in timpul zilei nicaieri...dar se compenseaza cu faptul ca lucreaza in buricul targului, pe malul raului...e bine...si o sa fie si mai bine.

  Eu nu pot inca sa ma laud cu vreo evolutie spectaculoasa la munca, pt ca inca nu am un an de cand lucrez aici. Lucrurile s-au asezat in mare, cu baietii (suntem 30 de baieti in firma si o singur fata care e contabila, receptionista, secretara) ma inteleg grozav, m-au primit bine in colectiv...cu fata mai putin, in ciuda faptului ca e fix de vartsa mea, nici prea mica nici inalta, nu e grasa dar nici slaba, nu-i urata sau frumoasa, doar ca e asiatica si logodita, si destul de serioasa, nu prea flirteaza...
   In rest, jobul e lejer...desenez toata ziua, sau aproape ;-).

 Cladirea Primariei orasului Adelaide - J.H.Olar, creion, 2013


   Ca sa-mi ocup timpul liber, ca tot nu am nevasta/logodnica/prietena, m-am inscris la un club local de Baseball, inca de anul trecut. Dupa o sesiune de antrenamente in iarna, toata vara am jucat pentru echipa clubului din Diviza a 4-a, cu care am terminat sezonul pe locul 4 din 12, si drept urmare ne-am calificat in play-off-uri...un fel de finale si semi-fianle pentru primele  4 echipa clasate la sfarsitul sezonului.
   Sunt foarte incantat de chestia asta.
   Sa faci un sport in Australia nu e scump. Eu platesc $350 pe an la federatie, in care este inclusa si o asigurare medicala suplimentara pentru sportivi, si $10 la club taxa de membru. E adevarat ca echipamentul mi l-am cumparat in intregime, clubul nu mi-a dat nimic, dar nu a fost scump ~$300. Pe langa faptul ca fac miscare in fiecare saptamana, joc si un sport pe care-l iubesc...am cunoscut o gramada de oameni cu care am o pasiune in comun: berea si baseball-ul (sunt intrepatrunse, sa ne intelegem, d'aia e o singura pasiune). Atmosfera e grozava de fiecare data. Glume si caterinca ca intre baieti. Am inceput sa mergem la petreceri, sa organizam iesiri...frumos.

  Si pentru ca tot mai am timp liber, mult...ca tot nu am nevasta/logodnica/prietena, m-am inscris la facutate.
  Urmez un program de Master pentru Management de Proiect in domeniul constructiilor la Univertitatea Australiei de Sud - UniSA. Am inceput de o saptamana cursurile. Ma duc la cursuri Lunea si Martea, dupa munca, de la 4 la 7 seara. S-ar putea sa fie cam obositor, dar merita!
  Mi-era asa dor de studentie! Si  de studente! ;-)
  Scoala aici e total altceva decat stiam din Ro, si decat ma asteptam. Toate amfiteatrele au A/C, au sistem automat de inregistrare A/V a cursului, pe care il ai disponibil la cinci minute dupa incheire, pe site-ul facultatii, au fotolii, nu cacaturi de bancute din lemn putred.
  Biblioteca e cu livrare al domiciliu daca va vine sa credeti! Intri pe site, comanzi cartea, si ti-o aduce cineva acasa, daca nu poti sa te deplasezi tu...culmea...nimeni nu abuzeaza.
  Sunt foarte incantat.
  Programul de Master este scump. Sunt 9 Cursuri si 2 Teze, fiecare costand aproximativ $5000. Daaaaar, pentru ca sunt rezident permanent, nu pe viza temporara, am dreptul la loc subvenctionat de stat, daca indeplinesc anumite conditii de studii si experienta in munca.
  Acest lucru a insemnat pentru mine ca taxe de studii s-a redus cu 75%! Asa ca iata-ma student din nou!
 
  Pe acasa, nu s-au mai intamplat foarte multe...Ne-am mutat a treia oara in 14 luni de cand suntem in Oz...De data asta avem o casa grozava, cea mai buna de pana acum, din toate punctele de vedere.
  Avem aceleasi masini ca acum 3 luni...Inca nu avem barca sau moto, dar simt ca sunt foarte aproape.

  Apus la Semapore Beach - Golful St.Vincent, 2013

  In rest...toate bune si frumoase, printre mici piedici si greutati. Ca doar nu credeati ca totul chiar roz sau verde?!

  Cam atat...
  Cu drag, John

celalalt...Ministerul Educatiei si Dezvoltarii din propria noastra casa...

Preambul:  Postarea de mai jos zacea nefinalizata de cateva luni, daca nu chiar mai mult...azi parca m-am simtit un pic mai inspirat, mai intelegator si mai pasnic...drept urmare am facut ceva corecturi, si v-o servesc spre a lua aminte... ( de fapt cineva m-a certat ca nu am mai postat pe aici...ca ne-a cam luat somnul...)



   Dracia asta de blog a fost pornit ca o modalitate de a ajuta cu informatii si experiente pe cei care ar dori sau care deja au apucat-o pe drumul expatrierii... nu ne-am atins inca acest scop, si nici nu cred ca-l vom atinge, la nivelul la care poate s-ar astepta majoritatea: sa dam mura-n gura tot ce trebuie si cum trebuie si unde trebuie tradus, expediat, completat...
   Pe blogul asta de priponim ideile si trairile, pentru un studiu ulterior, care -doooh, evident- sunt extrem de personale, in sensul ca nu pot fi aplicate de cele mai multe ori si la altii...decat daca sunt la fel de destepti, frumosi si norocosi ca noi!

   Asa ca, printre ce ne ne bese noua mintea mai scapam si niste infromatii, care sunt "pentru cine are urechi sa auda"...

   De ce asa?! Pai pentru ca exista forumuri, bloguri si alte site-uri de internet care au toate informatiile, mult mai bine structurate si dezvoltate, si mai ales aduse la zi, si nu are rost sa reinventam roata... Si pentru ca noi nu avem timp de asa ceva...

   Cand am venit aici, ne-am lovit de o oarecare reticenta din partea romanilor locali in a fi trecuti ca referinte in resumeurile noastre (asa ii zice la CV in australia, resumee)... unde nu mai punem ca nici sa ne recomande sau sa incerce sa ne bage pe unde muncesc ei nu se punea problema... Era usor frustrant ;-)
   De ce ei se purtau asa, nu stiu...dar pot sa va spun de ce si noi vom face aproape la fel ca ei, si asta doar asa, ca sa subliniez ideea diferentei de gandire din momentul in care te pregatesti sa vii aici, din momentul in care faci primii pasi in nisipul autralian, si pana cand poti sa spui ca lucrurile sunt asezate pe drumul lor, si acum e doar bucuria de-a trai...

   Nu intelegeam de ce romanii sunt reticenti sa ajute cu un loc de munca si/sau referinte...si drept urmare noi ne-am jurat ca o sa facem altfel pentru cine o avea nevoie de ajutor...

   Noi cand am venit in Oz, am citit foarte mult despre ce inseamna resumeul australian, am citit foarte mult despre "cultura locului de munca" - cum sa te porti cu colegii, cu sefii, am citit foarte mult despre legislatia care ne priveste pe noi ca expatriati - permise de conducere, asigurari medicale, drept de munca, taxe si impozite... Pot spune ca noi am venit pregatiti, foarte pregatiti, si totusi, chiar si noi, am avut parte de surprize si cheltuieli neprevazute...

   Vreau sa ajung la faptul ca daca nu vii pregatit si documentat, sansele de a avea o viata usoara scad dramatic, si o sa ajungi sa ai probleme reale in a-ti plati chiria si a avea de mancare...

   Spre surprinderea noastra, in ultima vreme - de cand am venit noi in Adelaide - au mai venit romani pe meleagurile din sudul Australiei.
   Am incercat sa facem pe gazdele cat am putut de bine, in masura timpului si posibilitatilor...sper ca am reusit, macar un pic...
   Am incercat sa ajutam cat si cum am putut...dar nu putem sa pregatim emigrantul si sa-l invatam informatii pe care ar fi trebuit sa le stie inca dinainte de a avea viza aprobata!
 
   Asa e romanul...las' ca intreb pe cineva...las' ca o sa fie cineva sa ma ajute... Dar nu ar pune mana, si degetelul sa dea niste click-uri inainte, sa citeasca un pic... Si mai ales, romanul, se considera mai cu mot, mai special, decat toti ceilalti tampiti care au pornit pe acelasi drum inaintea lui...si aplicand practic acest principiu de viata, in loc sa faca minimul de documentare personala, ascunzandu-se sub vorbele "sa nu reinventezi roata", vine in Australia ca turistul, cu bani putini, fara informatii de bun simt, asteptandu-se la ce?!

EMIGRAREA E UN PROCES DE DISTRUGERE A APROAPE TOT CEEA CE STIAI SI CEEA CE ERAI, PENTRU A FACE LOC UNUI NOU INCEPUT!

Emigrarea incepe cu adunatul actelor pentru dosarul de viza, si se termina cand te ia moartea de urechi, iti trage o coasa dupa ceafa, si te scoate afara din clasa ca s-a terminat ora de viata, sau n-ai fost cuminte...

Poate sa fie o poveste de succes, o aventura predominant frumoasa, sau doar o poveste trista rezumata doar prin sacrificii, abstinente si esecuri...

Diferenta intre cele doua posibile viitoruri ale emigrantului o face mai multi factori, dar doi sunt majori: INFORMATIA SI ADAPTABILITATEA.

Vrei sa-ti fie bine, pui mana matalutza si citesti INAINTE sa pleci de drumul emigrarii, tot ce exista despre destinatie (de la legislatie la traditii, de la taxe si impozite la cultura locului de munca, de la tendinte in moda pana la destinatii turistice)...

Iar daca nu esti o persoana ADAPTABILA, mai bine nu pleci, ca mai mult rau faci, tie si familiei...aici vii si esti fix un CACAT ca toti ceilalti 100000 de indieni si chinezi... Ai studii echivalate...pfff..si indienii au, si chinezii...crede-ma, nu esti cu nimic mai presus in ochii cetateanului de rand... trebuie sa dovedesti tot ce pretinzi ca stii si ca poti...iar ca sa ti se dea posibilitatea sa dovedesti, trebuie sa fii dispus sa parcurgi "the extra mile"...sa faci mai mult si mai bine orice fac ceilalti... si daca cumva abia acum te intrebi cum ...mai bine stai acasa la tine in Romania...ca nu e de tine emigrarea... si daca tot insisti, ma enervez, si te injur si iti spun:
"daca aplici pentru job, urmareste aplicatia, da telefoane, insita...daca crezi ca esti prea stresant, continua...ca nu ai nimic de pierdut... daca nu ai bani si credit pentru telefon, du-te la firma respectiva, tuns, ras, parfumat si esti tot numai un zambet cu toti si oricine din receptie, pana cand reusesti sa dai de persoana care se ocupa de selectia pt jobul respectiv si vezi ce iese, ca nu ai nimic de pierdut...si daca in romania ai fost director, si vii aici tot cu mentalitate de director...mai bine nu vii, crede-ma...ca iti bati joc de bani, si pe deasupra o sa te vorbeasca prietenii pe la spate - ratatul ala , iti dai seama...tocmai tu?! ...ghice ce, fix tocmai tu..."

:-))) sa ne calmam zic...nu sunt eu in cea mai buna postura sa dau sfaturi...dar consider ca pana acum, povestea mea e pe drumul cel bun...si cel putin, sfaturile care le dau, nu sunt pentru eterna mea glorie, ci pentru ca urmatorul tampit sau tampita, care vine aici, sa nu faca greselile mele, si mai ales, sa nu nu piarda timpul cu experimente...sunt alti tampiti care au trecut deja prin tot ce vei trece si tu...nu esti cu nimic mai special.

v-am pupat

  
 

joi, 29 noiembrie 2012

REVELION PRIVAT ... doar pentru noi!

LA MULTI ANI! FERICITI, IMPLINITI SI LINISTITI!

Astazi am facut un an de cand am inceput sa facem umbra pe pamantul Australiei! Fix un an!

Un an in care nu mi-am vazut familia si prietenii (pe skype sau mess nu se pune)...in care nu am vazut Romania, nici macar la stiri sau in presa...

Mi-e dor de toti cei dragi, familie si prieteni al un loc, si culmea, si de cei enervanti... NU mi-e dor de casa, NU mi-e dor de Romania...

Fix un an! In care am realizat mai multe decat am sperat. Un an in care am descoperit , mai mult ca niciodata, ce-mi place si ce nu, ce-mi lipseste si ce nu, ce-mi doresc si ce nu...Si abia am inceput!

Sunt multumit. Nu regret deloc ca am ales drumul emigrarii...Pana acum s-a dovedit ca a fost o alegere inspirata. Evident ca sunt si minusuri...lipsuri...dar, unde nu sunt?! Cel putin aici sunt, inca, mult mai multe plusuri...

Aici am descoperit munca. Adica... munca, care e munca si atat...nu iti ocupa toata ziua, nu-ti mananca toti nervii, nu-ti acapareaza toate gandurile, nu-ti creeaza griji pentru ziua de maine... Aici, pentru mine, munca e un mijloc, placut, si de cele mai multe ori relaxant (da, relaxant!), de a-ti genera mijloace financiare pentru tot felul de mici si mari placeri, si mai ales munca este o viata sociala...am colegi cu care barfesc, cu care beau o bere la sfarsitul programului, in parcarea firmei, gramada cu directorul general si pana la ultimul sudor...
Sa nu intelegeti gresit...nu frec duda...se munceste, mult si bine, :-) de cele mai multe ori , dar nu sta nimeni cu biciul, sau cu ghilotina...programul e simplu, si se bazeaza pe onestitate. Nu ne verifica nimeni daca am venit la 7:30 sau la 8 sau la 9 dimineata...dar toata lumea munceste cele 8h si jumatate... Se iese la tigari, la suc, la cafea, la sandwich...dar nimeni nu "fura" timp liber din programul de lucru... Nu e nevoie, nu ai motiv...Si lumea isi face treaba, se munceste...iar dupa-amiaza, cand ajungi acasa...nu s-a terminat ziua, ci incepe partea a doua...Am timp liber pentru mine...

Viata e scumpa in Australia...foarte scumpa, din foarte multe puncte de vedere...dar si plata e pe masura. Mai bine zis puterea de cumparare e foarte mare... Iti poti permite, in functie de ce-ti doresti si ce lista de prioritati ai, sa-ti cumperi cam orice masina, barca sau motocicleta... Iti poti permite sa locuiesti pe plaja, sa vezi marea cand iti faci dus sau te speli pe dinti, sau in varf de deal cu vedere panoramica cand te uita Doamne Domne citind o carte pe "tron"...

Cand eram copil auzisem, ca de altfel toata lumea, celebra propaganda capitalista americana "America e tara tuturor posibilitatilor, tara implinirii viselor"... Si mereu ma imaginam traind intr-un taram de vis, cu multi bani, si toate chestiile posibile de pe lumea asta foarte ieftine...America...cu lume mereu vesela si vreme mereu frumoasa... Evident ca nu exista asa ceva, si din nou evident ca INCA nu am ajuns in America, dar pana acum, dupa UN AN de trait in Australia, pot sa va spun ca aici, lumea e aproape mereu vesela, vremea e de cele mai multe ori frumoasa, banii nu sunt multi, dar sunt suficienti, lucrurile nu sunt ieftine dar sunt accesibile...si aici emigreaza americanii care vin sa-si implineasca visele in "Noua tara a tuturor posibilitatilor" (realitate, nu imaginatie...cine nu ma crede, sa caute pe net)...
Se pare ca am nimerit bine! Sper sa tina cat mai mult!

LA MULTI ANI SI UN AN NOU FERICIT!

PS:  NU!, nu m-am gandit nici macar o data, nici macar o secunda, sa ma intorc in Romania!

sâmbătă, 6 octombrie 2012

celalalt...jucarii pentru baietii mari

Dragilor, de cand a inceput primavara sa arunce cu polen si UV-uri, parca ne-am mai dezmortit. Au inceput tot felul de activitati sa apara la orizont, tot feluri de festivaluri, de parade, de targuri si alte alea... In fiecare weekend se intampla cate ceva... Nu neaparat si pentru noi, dar simplul fapt ca poti sa faci si altceva decat sa stai in casa ferit de ploaie si de vant e un gand placut.

Asadar, saptamana trecuta, in weekend, din intamplare, am aflat ca se organizeaza o parada de masini clasice, cea mai mare ca amploare si ca numar de participanti dn toata Australia. Fiind cu chestii motorizate, si vremea nici prea buna, dar nici rea, si cum altceva mai bun de facut nu aveam...hop si noi, calare pe Ford-ul magic, printre masini si motociclete de acum 100 de ani, am pornit spre un oras de langa Adelaide, situat cam la 50 de km, de-i zice Birdwood.

In acest orasel exista, functioneaza si prospera, Muzeul National al Autovehiculelor din Australia de Sud. National Motor Museum

In fiecare an cu numar par (2008, 2010, 2012, 2014...) se organizeaza aceasta parada, care se numeste "Bay to Birdwood Run". Conditiile de participare sunt destul de numeroase, dar singura care conteaza, pentru noi si voi, este ca toate autovehiculele care participa trebuie sa fie fabricate PANA IN 1956!

Primul lucru izbitor a fost ca pe dealuri, un drum cu limita de 80Km/h, dar unde nu poti sa rulezi cu viteza aia ca te cam dai de-a dura peste viile oamenilor, masinile alea vechi mergeau la fel de bine si repede ca noi, cu masina moderna... Nu va pot descrie ce sunete frumoase scot acele motoare...Cum nu va pot descrie ce forme frumoase si ce atentie la detalii se regasesc in acele masinarii de pe vremea cand era bunica fata...dar va pot arata cateva poze!

Pana la poze, doua ganduri...am fost fascinati de cum a fost organizata toata povestea. Parada a inceput de pe malul marii si a traversat orasul, urcand in dealuri printre vii si ferme, pana in oraselul cu pricina unde este muzeul...Acolo, pe pajistile tunse si ingradite, organizatorii primeau praticipantii si-i asezau pe caprarii, cu scena de concert (unde a cantat non-stop o formatie de muzica cu un repertoriu din anii 1900-1950) , corturi cu mancare, bauturi si dulciuri...

Tot drumul prin oras si printre dealuri era supravegheat de politie, discret, iar pe anumite portiuni fusese trensformat in sens unic pentru siguranta traficului. Oamenii stateau pe marginea soselei, pe scaune pliante, cu lada frigorifica sau termosul si aparatul foto. Tota lumea facea cu mana la toata lumea si aplaudau...tot drumul... Era deosebit... Plus ca la un moment dar ne-am trezit si noi facand cu mana la spectatorii de pe margine, de parca eram si noi participanti, calatori mandri in masina de epoca...cel putin am iscat cateva zambete sanatoase, noi fiind cu o masina moderna (deloc deosebita) printre bijuteriile de epoca! (doar pentru curiosi, am avut voie - oricine avea voie - sa isi conduca masina in cadrul paradei, atata timp cat nu incomadai desfasurarea paradei)...dar gata cu vorbele...hai la poze! Vizionare placuta!



















...dupa cum probabil observati din pozele de mai sus, participantii la parada s-au si costumat conform anului de cand era masina fabricata...o minunatie!
O mentiune: nici o masina sau motocicleta nu era imbunatatita...totul original din fabrica!

Evident, ca nici noi nu puteam lipsi din poze, dar le-am pastrat pentru sfarsit ;-)









Va imbratisam cu drag!

luni, 13 august 2012

Celalalt... Glossa

"Multe trec pe dinainte,
 În auz ne sună multe,
 Cine ţine toate minte
 Şi ar sta să le asculte?...
 Tu aşează-te deoparte,
 Regăsindu-te pe tine,
 Când cu zgomote deşarte
 Vreme trece, vreme vine."

Vreme trece...8 luni si jumatate de cand am plecat de la tot ce stiam, dintre toti pe care ii cunosteam.
   A trecut atat de repede, s-au intamplat atat de multe, am invatat multe, m-am adaptat la  multe...
   Inca sunt legat de ceea ce am lasat in urma...Voi fi legat toata viata binenteles, dar nu asa cum inca sunt acum...Imi pleaca prietenii in vacante, in grup, asa cum faceam in fiecare an din ultimii 15...Imi pleaca familia in vacante, ca in fiecare an din ultimii 32...De astea mi-e dor, pe astea sunt inca invidios...Nu mi-e dor de tara, nu mi-e dor de stresul si grijile de acolo, ca m-am descurcat sa imi gasesc si aici...e drept ca nu se pot compara, dar asa, ca idee...
   Sunt crengi uscate si in padurea Australiei...dar nu ca in boschetii Romaniei...
   Am inceput totusi sa-mi aduc aminte cu ceva placere - spre surprinderea mea - de imagini si mirosuri de p'acasa...o strada intre case in drum spre Parcul Circului, un apus pe balcon (sa-i trag o castana unei prietene dragi din Ro, care a pus pe FB o poza cu un apus), o bere cu tata dupa masa si o tuica inainte, un ski de o zi la predeal, o barfa cu mama la tigara in bucatarie, o bere (doua, trei, cinci)...Mi-am amintit de drogatul  care imi batea mereu la geam sau poarta pt 5 lei, de care ma ascundeam cand ma duceam noaptea sa imi iau tigari de la non-stopul din colt, sau cand ma intorceam dimineata de la Comandante...Ma asteptam sa imi fie dor de diferite chestii, si mai ales de familie si prieteni...dar parca totusi m-a luat asa, prind surprindere un pic
   Poate ca e normal...Cine stie cum e normalul intr-o situatie ca asta?

   Alta "chestie" care nu-mi da pace de ceva vreme: E ciudat ca ma simt ca in preajma Craciunului?! Sunt cateva melodii de la radio, de sunt la mare moda acum, care suna a colinde!
   Unde mai adaugi si frigul, umezeala, mirosul de lemne arse in sobe, care se simte in fiecare seara (pentru ca jmecherii cu bani si case de fitze au incalzire cu lemne in semineul din living si dormitor - unii din vecinii nostrii de cartier, nu noi) imi trezesc spriritul lui Mos Gerila in suflet...plus ca sarbatorile de iarna de anul trecut, Craciunul mai ales, a fost foarte ciudat. Am pus noi niste luminite pe la garduri si ferestre, am vazut aproape toate masinile avand nas si coarne de ren, oameni cu caciuli rosii, ciucuri albi...si atat din ce eram obisnuit. Plajele pline, cald afara, soare orbitor, fara colide cu si despre zapada... ALTFEL.
   Acum, cand e iarna, de ceva vreme, mintea si corpul imi zice despre Craciun...zilele trecute am ascultat un pic de Hrusca...pur si simplu m-a uns la suflet. Mai greu cu datul de cadouri, sau cu fredonat colinde la munca, sau cu pus beculete...ca o sa ma creada lumea nebun! :-)

   Vorbeam cu ai mei zilele trecute, si au inceput cu "ai grija sa nu intri in depresie", "esti demoralizat"...chestii d'astea... Nu sunt nici una, nici alta, nici altfel...doar mi-e dor, cateodata mai mult, cateodata mai putin...depinde de vremea de-afara. Acum imi dau seama ce bine a fost ca am ales sa venim in Australia la inceputul verii, ca daca veneam iarna, cu ploi, frig, ceata...era nasol rau pentru psihic si moral...

   Am inceput sa caut activitati, care sa imi ocupe timpul liber: un sport, o aventura, un hobby, desen...
   Un dezavantaj pentru Australia este lipsa istoriei. E drept ca aborigenii sunt pe-aici de zeci de mii de ani, dar sunt la fel ca acum zeci de mii de ani...Si oricum, civilizatia si cultura lor nu a depasit niciodata stadiul de oameni ai pesterilor (aprozimativ). Nu au cetati, nu au vestigii vechi de sute sau mii de ani...Drept urmare turismul australian se rezuma generos in trei capitole:
          1)mers si mancat "celebra placinta cu mere", "mega-cunoscutul hamburger" sau "super-salata din fructe de mare"
           2)o multime de sporturi nautice pe diverse plaje sau rauri, inclusiv pescuitul - dar astea mai mult vara, si nu e totusi chiar asa de simplu (de exemplu iti trebuie permis de barca ca sa poti sa te dai cu jet-ul);
           3)un orasel sau metropola, dar asta e oarecum dificil pentru ca tot ce e mare si ar prezenta un oarecare interes este la sute sau mii de kilometri distanta, iar ce e mai mic are o strada pe care o bati de la un cap la altul in 2 ore si revii la turismul de la punctul 1);
   Drept urmare, nu poti sa zici ca faci turism una-doua, si nu poti sa zici ca in weekend fugi sa te bucuri de o zi jumate intr-un oras... ca o zi faci pana acolo, si una retur!...Cam asta e cu turismul intern in Australia.

   Partea foarte buna a acestor lucruri enumerate mai sus este ca aici am timpul si mijloacele necesare sa ma descopar. Sa imi descopar hobby-uri, sau talente...sportive, sau sa reiau ceea ce mai faceam "in tinerete"...

   Aici pot sa imi bucur copilul din mine cu tot felul de "prostii" cum ar fi modele radio-ghidate, sau inaltatul unui zmeu pt acrobatii...
   Dar, deocamdata, astept cuminte in coltul meu, sa mai strang un banut, sa ma obisnuiesc cu programul de sluga la patron, si sa vina o data vara asta, ca m-am saturat de frig!

Vreme vine...sa imi aduc aminte si relele care m-au determinat sa imbratisez drumul asta dificil al emigrarii in partea cealalta a lumii. Mi-am recitit niste postari mai vechi, am recitit si postari mai vechi ale altora care au luat-o pe drumul asta...
   A scris "cineva", acum cativa ani, ca scuza lui pentru un blog al emigrarii este "sa nu uite niciodata de unde si de ce a plecat"...Mare dreptate a avut!
   E usor sa te lasi "furat" de peisajele placute si sentimentele calde date de dorul de parinti si prieteni...Dar astea nu schimba niciodata motivele plecarii...

   Vine vremea sa imi dau atentie unor vise si placeri pe care nu mi le-am putut indeplini sau satisface in Ro, pentru ca asta e unul din multele motive pentru care am plecat. Pentru nu aveam atat timp liber, pentu ca nu aveam mijloacele necesare, pentru ca nu aveai unde si cum, si pentru ca nu aveam vointa necesara...
   E drept ca sunt un pic fortat, in sensul ca m-am plictisit sa stau acasa, sa nu fac nimic...si cum inca n-am prieteni cu care sa pot iesi seara la o bere, sau un film...sau in weekend la o plimbare sau o spritzuila...sunt "nevoit" sa ma ocup un pic de mine!

   Vine vremea buna, vine vara, vin planuri pentru vacanta...cu cine, inca nu stiu...dar si daca o sa ajung sa plec singur, tot ma voi duce... Vreau sa merg in Darwin (capitala Teritoriului de Nord - Northern Territory), care e un fel de Adelaide - la tara - dar cu paduri tropicale, plantatii de banani si portocali, rechini si furtuni tropicale... Vreau caldura, mereu, in fiecare zi a anului... Asta mi-e visul... Aproape a trecut un an, din cei doi pe care sunt obligat sa-i "traiesc si muncesc" in Australia de Sud, dupa care sigur ma voi muta undeva unde va fi cald mereu...Sper doar sa-mi placa...De aici si dorinta de a merge in Darwin pentru o saptamana, paote doua...
   Dupa care va fi Brisbane, si poate Perth...In Melbourne am fost...e frumos si cochet orasul, dar clima...clima de acolo e groznica...e mai rea decat aici...
   Dar hotararea e luata oricum...caldura nene...scaldat in mare tot timpul anului, fie ploaie, fie vant...

   Sfatul lui Eminescu pare foarte bun, chiar e momentul sa ma regasesc, ca de pierdut... m-am pierdut de mult timp, in Romania:
"Multe trec pe dinainte,
 În auz ne sună multe,
 Cine ţine toate minte
 Şi ar sta să le asculte?...
 Tu aşează-te deoparte,
 Regăsindu-te pe tine,
 Când cu zgomote deşarte
 Vreme trece, vreme vine."

PS: asta e o postare la care "lucrez" de cateva zile bune, in pauze la munca, cand n-am ce face, asa ca daca pare ca sar de la o idee la alta...sau parca nu are asa o unitate textul, este pentru nu are, si pentru ca e o colectie de idei, nu o nuvela ;-)

sâmbătă, 30 iunie 2012

celalalt... La radio...un pic in eter

Buna, si-atat...ca "seara" la noi e, dar poate la voi nu..."ziua" poate, o fi la unii, da' la noi inca nu...asa ca doar buna!

Buna, dragi ascultatori!

Dupa titlu, va puteti imagina o postare despre radio...
Avem aici "la tara" in Adelaide un post de radio, local pe unde, international pe on-line, de-zice PBA FM si care emite pe 89,7 fm si pe net la PBAfm OnLine.



Acum, ideea este urmatoarea: pe langa faptul ca am trait prima experienta de a fi la radio, live, care a fost foarte tare, unde chiar am avut emotii, de la teama ca o sa ma balbai, trecand prin panica pe care mi-a dat-o lipsa de idei ca ma gandeam ce dracu o sa spun eu acum, si pana la intrebari de maxima stupizenie de genul "cum o sa sune vocea mea?! sa vorbesc mai gros? sau mai melodios? poate mai dur, mai aspru, sau da doctorul LOVE?!"... probleme dom'le...dar, sa nu uit, ca ma uita 'al de sus printre cuvinte si idei, trebuie sa mediatizam un pic acest program propus in fiecare Duminica dupa-amiaza intre orele 15:30 ~ 16:30 (ora Adelaide).

Acest post de radio este sub tutela unei organizatii non-profit, cu fonduri guvernamentale, care ofera spatiu de emisie pentru fiecare, aproape fiecare, comunitate de emigranti din Adelaide.

Pana acum ceva vreme, si anume mai exact de la sosirea lui domnu' "sportdoctor" , zis si Stefan pe numele de botez, acest program romanesc nu facea decat sa impuie capul ascultatorilor cu tot felul de rahaturi ale unei secte religioase locale (sa imi fie scuzat limbajul, un pic, dar am o mare problema cu anumite secte religioase - nu e rasism, nu discriminare, ci pur si simplu nu pot inghiti atata prostie si ignoranta)...revenind, de cand a pus Stefan mana pe microfon treaba s-a mai schimbat...
Dar, din pacate, ascultatorii inca nu...

Si aici intervine scopul postarii mele.

Avem nevoie de voi!

Eu mai putin, ca nu sunt implicat in acest proiect decat ca invitat in emisiune...e drept ca la fiecare emisiune ;-) dar asta doar pt ca am pile: doar nu beau bere mereu cu realizatorul emisiunii degeaba, nu?!

Romanule, care esti aici, sau care inca n-ai ajuns dar esti pe drum...baga urechea la bataie si da-ne o ora din duminca ta spre a-ti atinge organul lu'Corti ca sa-ti miscam cilii, sa auzi o vorba de la noi emigrantii care ne traim visul...sa mai auzi o barfa, o melodie...si neaparat avem nevoie de feedback...da-ti un mail, pe adresa rasdioului, pt programul romanesc, ca sa se vada ca suntem...ascultati, interesati, implicati...

ca intreval orar, vin in ajutorul vostru (nu neaparat ca ar fi nevoie, dar mai bine sa fie decat sa nu fie...), si iata orele de emisie: 
  • Adelaide - Duminica 3:30pm-4:30pm (dupa-amiaza) ora locala
  • Melbourne/Brisbane/Sydney - Duminica 4pm-5pm (dupa-amiaza) ora loacala
  • Perth - Duminca 2pm-3pm (dupa-amiaza) ora locala
  • Romania - Duminica 9am-10am (dimineata) ora locala
  • Londra - Duminica 6:30am-7:30am (dimineata, foarte) ora locala

link pt ascultat on-lie: http://www.users.on.net/~pbafm2/stream.html

adresa de mail: pbafm@yahoo.com.au (va rog sa mentionati in subiect - for Romanian Community Programme)

si, evident, pe facebook: http://www.facebook.com/romanianshow

contam pe voi, da?



Multumesc maxim, si va asteptam!

sâmbătă, 23 iunie 2012

celalalt...noutati

dupa cum am promis...si noutatile...

Al' mic i-a fost o ferita o prelungire de 6 luni la contract...a inceput cu 2 luni, dupa care, cu greu, i-au mai oferit 2 luni, iar acum direct 6 luni...e pe drumul cel bun... I-au luat si un calculator nou, performat, cu 3 monitoare...SF nene...i-au marit si nivelul de acces...a primit si card de acces...gata nene Technical Support Officer la guvern...
Tre' sa recunoastem ca am avut ceva emotii, mai ales dupa ce a venit la el la birou, si l-a invitat fara sa poata refua, sa poarte o discutie, un agent special de la serviciul de informatii...ca de, acum are pe mana niscaiva servere ale guvernului...dar toate bune si frumoase acum..pana in decembrie nu-l mai doare capul, iar semnele sunt bune si pe mai departe, ca doar nu-i luau calculator de o palarie de bani, si nu-i cresteau nivelul de securitate asa degeaba, mai ales ca nu e o procedura chiar usoara (ca si aici exista birocratie, aporbari peste aprobari si alte chestii, doar ca aici functioneaza repede)...

In ceea ce ma priveste pe mine...povestea e mai...altfel...
Nu stiu cati stiu, sau cat de mult...dar pana ieri am lucrat la o benzinarie...ca vanzator de noapte...pardon "Console Operator - Customer Service"...in cateva cuvinte, luam banii clientilor pt combustibil, faceam cafele, vindeam lozuri si bilete la loto, faceam receptia la marfa noua, stocurile, puneam marfa in raft si frigidere, si patram curatenia in magazin...toatea astea de la 12 noaptea la 8 dimineata...
Greu...frustrant...murdar...dar munca platita...prost, dar platita...
Am lucrat la ei 3 luni si 3 saptamani...am fost si angajatul lunii, am fost si bagat in concursul pentru cel mai bun cafegiu din Adelaide...frectii...
Am avut noroc de un manager minunat (aussie de origine irlandeza), de colegi in general ok, si am descoperit, sau mai bine zis mi-am confirmat teoriile personale, ca sunt rasist...indienii din india, fix acelasi lucru cu tiganii din romania...si nici cu aborigenii nu mi-e rusine...

Unul din cele mai frustrante lucruri a fost acela ca am cunoscut o multime de oameni, care habar n-aveau sa vorbeasca trei cuvinte in engleza, si care sunt cetateni si au job bun...pana mea...cum dracu au ajuns aia aici, cand noi ne chinuim cu assessment, test de engleza...

Whatever...am scapat acum...cu peripetii, ca la mine asa merg toate! :-)

O sa bat campii un pic printre ceva amintiri, ca sa ajung al povestea din zilele noastre...si ca sa arat de ce eu cred cu tarie in existenta ciclurilor in evolutie...treaba aia cu roata de invarte...dar mereu pe un plan ascendent, direct proportional cu nivelul aspiratiilor si al dorintelor...sau doar asa, ca mi-am amintit de vara lu' 2005...

In 2005 eram la jumatatea ultimului an de facultate...in vara aia aveam de predat Disertatia - lucrarea scrisa, o frectie de teorie a arhitecturii, dupa care Prediploma - studiu urbanistic premergator proiectului de diploma, alta frectie, si Diploma - proiectul tehnic, frectia finala...
Prin 2004 ma cam saturasem de firma la care lucrasem deja de vreo 2 ani, si ma simteam tare nedreptatit de patron, si cum eram in ultimul an de scoala, se sculase arhitectul din mine, cu tupeu si pretentii de mare artist...drept urmare mi-am dat demisia....cautand recunoasterea profesionala in cadrul altor firme...
Si asa am ajuns ... "Referent Comercial", adica fix agent de vanzari, pentru BADUC SA...furnizor de materiale de constructii...si uite asa am bantuit eu in primavara-vara lui 2005, cu masina de servici, la costum si cravata, santierele Bucurestiului...a fost frumos, educativ si clar o experienta pozitiva in ceea ce priveste cunoasterea materialelor de consctrucii si tehnicilor de punere in opera...dar doar atat...ca ma plictiseam repede pe vremea aia, si dupa 3 luni de munca al ei deja ma apucase dorul de duca...
Asa ca, dupa ce am luat licenta (Disertatia), am plecat la mare, cu cativa prieteni, cu masina de servici...fara sa anunt pe nimeni de la munca... M-am intors dupa cateva zile, si surpriza...nu m-au dat afara...dar eu eram deja hotarat sa plec de la ei...
Le-am lasat masina, si am plecat iar la mare, de unde mi-am dat demisia...
Mergeam cu cortul pe vremea aia, in Mamaia...si cum stateam eu asa, la umbra, am scris prima mea scrisoare de demisie, pe care am pus-o in plic... si via posta romana am demisionat...
La ceva vreme dupa aceasta poveste, am luat si diploma, mi-am facut si firma, si lucrurile mergeau din ce in ce mai bine...

In 2012...impingeam mopul prin magazinul benzinariei...frustranta treaba...de trei luni tot aplicam la joburi, care erau din ce in ce mai putine pe masura ce ne apropiam de sfarsitul anului financiar (care la noi e pe 30 iunie - 1 iulie)...si de trei luni mai prindeam cate un interviu, ratacit...vreo 4 in total...si toate niste succesuri rasunatoare dar fara finalizare...recrutoarea care a avut grija de mine in perioada asta, care mi-a aranjat toate interviurile, mi-a spus ca pur si simplu am avut ghinion...toti cu care am discutat au fost foarte incantati de mine, dar mereu a aparut cate unul care avea experienta fix pe jobul la care sustinusem eu interviul...
Dupa vreo 3 saptamani de liniste...nu tu interviuri...nu tu aplicatii la joburi noi (nu pt ca nu mai cautam eu, dar pt ca nu mai apareau joburi noi)...ma suna recrutoarea sa imi spuna ca a aplicat o noua strategie, si anume "reverse market"...si ca a avut succes si mi-a asigurat in interviu cu sanse foarte foarte mari de reusita...
Ca paranteza, aceasta strategie noua in piata recrutarilor, presupune ca recrutorul sa propuna candidatul inainte ca angajatorul sa aiba in job liber, iar angajatorul sa gaseasca o pozitie pt omul propus...
Drept urmare, in joia dinainte placarii noastre la Melbourne, ma intalnesc cu recrutoarea, si progamez interviul pentru sapatamana care urma intoarcerii din vacanta...
Angajatorul un grec, conducatorul suprem al uneia din cele mai mari firme de constructii din Australia de Sud...Ne vedem, ne simpatizam si stabilim ca ma va suna el cand va avea o pozitie pentru mine...A doua zi, de dimineata, ma suna grecul sa-mi ofere un job de verificator de desene.
Adica: inginerii proiectanti inventeaza proiectul, desenatorii de detalii fac desenele de executie, dar pana sa intre in productie trebuiesc veirificate ca sa respecte dimensiuni, specificatii si norme...asta ar fi trebuit sa fac eu...ca salar' mi-a oferit 41800 pe an, contract pemanent...asta se intampla Vineri...iar Luni la 11 eram deja programat la medicale iar dupa, la pranz, eram asteptat sa semnez contractul...

Va imgaginati ca am zis da instant...eram super-mega-ultra bucuros...iesise soarele pe strada mea!

Sambata aranjam de un gratar si o bauta la niste prieteni dragi in Adelaide...Nu am ajuns la ei bine, nu am apucat sa beau primul pahar de tarie, ca hop imi suna celularul...numar de mobil necunoscut...
Raspund, si nu apuc sa ma dezmeticesc cum trebuie sa ma trezesc cu o alta oferta de munca, de data asta ca desenator...La jobul asta aplicasem cu vreo luna inainte, si nu primisem nici un raspuns pana atunci...
Am stabilit intalnirea pentru Luni dimineata, inainte de a semna contractul cu grecul...ca sa apuc sa vad ce si cum era cu oferta asta...
Tipul, directorul general, aussie de la mama lui, cu experienta in domeniu si cunostinte tehnice solide, m-a atras intr-o discutie de 2 ore foarte interesanta...La sfarsit ma intreaba de bani...
I-am spus de la inceput ca mai am o oferta pe care aproape o acceptasem (i-am povestit de grec, si ca dupa ce termin intalnirea cu el, daca nu ajungem la o intelegere, accept jobul de la grec) cu contract permanent si 41,8k pe an, adica vreo 21 de dolari pe ora, la care tipul imi zice ca-mi va face si el o oferta, tot permanent...dupa cateva minute in care omul s-a calculat si s-a gandit imi propune 55000 pe an! 26 si ceva pe ora!
Nu-mi venea sa cred! I-am spus ca sincer m-a luat prin surprindere...chiar nu ma asteptam la asa noroc! Deodata aveam de ales!

Evident ca am acceptat jobul de desenator! L-am sunat pe grec, i-am multumit si l-am refuzat...

Acum urma distractia cu demisia de la benzinarie! Astia, pana atunci, erau prietenii mei cei mai buni...imi doreau succes la fiecare discutie, mi-au promis ca atunci cand voi gasi job ma vor lasa sa plec fara nici o problema...frectii la picior de lemn.

Acasa, m-am cherchelit un pic, m-am bucurat mai mult, si am pus mana pe telefon...cand l-am sunat pe manager sa-i spun ca am batut plama, si ca incept peste o saptamana jobul nou, l-au apucat pandaliile la telefon...ca contractul cu ei, instruirea, timpul lor investit in mine...ca sunt cel mai bun om al lui si ca vreau sa plec prea brusc, si asa ceva nu se poate...ca macar 2 saptamani sa le dau aviz...
Panica...Nervi...Sictir si nepasare...
Am rasculat romanul din mine, si i-am spus ca am doare-n cur de povestile astea...ca pana atunci am fost calul lor de bataie, pt 15 dolari pe ora (cel mai mic salariu din toata compania)...dar ca s-a terminat si ca plec, simplu...

Acum suntem prieteni...a inteles ca el a sarit calul primul...evident ca totul s-a ptrecut intr-o discutie in care ne-am cerut scuze reciproc...ne-am inteles sa mai lucrez o saptamana la el, ca sa ii dau timp sa gaseasca pe altcineva care sa ma inlocuiasca...e greu cu turele de noapte: esti singur cuc in toata benzinaria, multi bani pe mana, multe treburi de facut, plus ca nopatea vin numai betivi, drogati si aborigeni...

Dar acum s-a terminat...oficial nu mai lucrez la benzinarie de ieri, cand a fost ultima noapte acolo...iar de Luni incept noul job!
Sa fie cu noroc!

celalalt...prima vacanta...urmeaza noutati

...in sfarsit...

...mai scriu si eu pe aici...
...am avut si noi prima vacanta, cu luat liber de la munci, cu planuit traseul automobilistic, cu facut bagaje...vacanta nene...la 6 luni de la sosirea in Oz am ales cu inima impacata destinatia primei noastre vacante...

Am fost la Melbourne! Am plecat de Vineri la pranz din Adelaide, cu masina, si seara pe la 10 si ceva am ajuns in Melbourne! Am stat pana Luni la pranz cand am plecat spre casa, drum care spre surprinderea noastra l-am facut mai repede cu vreo ora (780km - 9 ore dus, 8 ore intors).

Oras frumos domne'...Gazdele minunate...Vremea era la ciclu...cam capricioasa...dar n-a contat atat de mult...Ne-am simtit extraordinar de bine!

Am fost intrbati daca ne-am muta acolo...cea mai grea intrebare...
E frumos la noi la tara...e mai aerisit, mai putin trafic, dar prea liniste...
E frumos in Melbourne...e cosmopolit...e modern, viu, ingust in strazi si aglomerat in trafic...

Eu unul m-as muta...dar la mai cald...adica si iarna sa fie cald. Nu ca la noi ar fi foarte frig (la noi in sud, nu in casa - casa noastra e exceptie, reprezinte polul frigului din Adelaide...cred ca mai cald era la cort...) dar as vrea o iarna ca in Darwin, sau Cairns, sau macar Sydeny...

Am zis ca vom vizita pentru cateva zile toate orasele mari, in urmatorul an si jumatate, cat mai avem din sponsorizare...dupa care vom decide...

Pana atunci, cateva poze, si inca o data multumiri comitetului de primire/gazduire: ne-am simtit excelent, am fost primiti si tratati ca familie... De mult timp n-am mai cunoscut romani asa de prietenosi si demni de admirat! Multumim, si speram sa va simtiti la fel de bine si voi cand veti veni la noi!





...si ca sa va faceti o idee...iata si Adelaide, in prima zi de iarna oficiala, la rasaritul soarelui...