Astept de mult timp ziua in care o sa-mi spuna fratimiu ca mai trimite un mail catre CO-ul lui. Uite ca a venit...este hotarat sa trimita un mesaj Luni cu o intrebare foarte simpla...statusul aplicatiei pentru viza de rezident permanent.
Cand ma gandesc la acest mesaj sunt coplesit de sentimente de toate felurile, dar cele mai evidente sunt de frica si de speranta. Frica vine de la gandurile negative, care apar odata cu analiza posibilelor raspunsuri care pot sa vina. In momentul asta stiu sigur ca cel mai nasol mesaj care poate sa vina este la fel ca precedentul...ala cu Long time to process...bla bla bla. Totusi...creierul asta al nostru...adunatura asta de gelatina electrizata...gasca aia de sadomasichisti, ca doar le plac impulsurile electrice si ca sa folosesc termeni medicali...aceste impulsuri ii "excita"... nu sunt degeaba. Au recunoscut sentimentul de frica si au reactionat imediat generand sentimentul de speranta. Acel gand pozitiv care totusi iti da puterea sa vezi si partea buna a lucrurilor. Iti ofera posibilitatea de a putea sa analizezi si variante pozitive indiferent de sanse...
Personal, consider ca si daca ne ofera doar un termen mai exact, de genul : 2 saptamani sau 3 luni...este un lucru foarte bun, ca atunci stii macar ce ai de facut, stii sa te organizezi si esti pregatit psihic sa faci fata la timpul lung de asteptare.
Eu vad acest mesaj ca un bilet la loterie...il completezi...speri sa castigi...ti-e frica atunci cand urmaresti extragerea dar si daca iti ies doar 4 numere si chiar daca suma castigata este mica...totusi ai castigat si asa ai forta si gandirea optimista necesara urmatorului bilet.
O sa vedem...pumnii stransi si mult rahat pe talpa.
Cand ma gandesc la acest mesaj sunt coplesit de sentimente de toate felurile, dar cele mai evidente sunt de frica si de speranta. Frica vine de la gandurile negative, care apar odata cu analiza posibilelor raspunsuri care pot sa vina. In momentul asta stiu sigur ca cel mai nasol mesaj care poate sa vina este la fel ca precedentul...ala cu Long time to process...bla bla bla. Totusi...creierul asta al nostru...adunatura asta de gelatina electrizata...gasca aia de sadomasichisti, ca doar le plac impulsurile electrice si ca sa folosesc termeni medicali...aceste impulsuri ii "excita"... nu sunt degeaba. Au recunoscut sentimentul de frica si au reactionat imediat generand sentimentul de speranta. Acel gand pozitiv care totusi iti da puterea sa vezi si partea buna a lucrurilor. Iti ofera posibilitatea de a putea sa analizezi si variante pozitive indiferent de sanse...
Personal, consider ca si daca ne ofera doar un termen mai exact, de genul : 2 saptamani sau 3 luni...este un lucru foarte bun, ca atunci stii macar ce ai de facut, stii sa te organizezi si esti pregatit psihic sa faci fata la timpul lung de asteptare.
Eu vad acest mesaj ca un bilet la loterie...il completezi...speri sa castigi...ti-e frica atunci cand urmaresti extragerea dar si daca iti ies doar 4 numere si chiar daca suma castigata este mica...totusi ai castigat si asa ai forta si gandirea optimista necesara urmatorului bilet.
O sa vedem...pumnii stransi si mult rahat pe talpa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu