sâmbătă, 25 iunie 2011

celalalt...A FOST ODATA CA NICIODATA continua

...ehh, caldura asta ma omoara...adica imi place de mor...nu suport frigul, dar imi place atat de mult sa schiez...dar marea in imbratisarea ei nu se compara cu nimic...
...revenind la poveste acum, decizia s-a luat usor, dar conditionata de un singur lucru, cel putin in ceea ce ma privea: recunoasterea studiilor - skill assesment. Pentru arhitecti, acest lucru se face la AACA (Architects Accreditation Council of Australia). Nu este o procedura dificila, nu necesita pregatire speciala a dosarului...doar copii legalizate dupa diploma de arhitect si dupa foaia matricola detaliata cu toate cursurile, seminariile si proiectele, si traducere legalizata (de fapt doar semnatura traducatorului legalizata) dupa toate cele enumerate mai sus. Evident ca trebuie completat si un formular tip, dar este banal...
    Distractia cea mai mare este atunci cand vine vorba de plata taxei pentru echivalare - 1050 AUD (dolari australieni), echivalent cu ~600 EURO. AACA nu permite nici un fel de plata cu cardul, nici un fel de tranfer bancar. Accepta mandat postal in AUD sau cec bancar in AUD... Ghiciti ce? Nici o banca din Romania nu emite cecuri in alta valuta decat Euro, Dolari americani sau Dolari canadieni, atat. Nu mai vorbim de celebra Posta Romana, care nu are nici un fel de acord sau intelegere internationala cu Posata Australiana...
   Drept urmare, am rascolit cutia familiei unde stateau ascunsi prietenii emigranti, si am gasit un ratacit in Australia. Daca nu era el nu stiu cum as fi reusit, pentru ca la acea data nu eram activ pe forum, nu cunoasteam pe nimeni altcineva care sa ma poata ajuta... Iti multumesc Mitzi, din suflet!
   Asadar a trimis banii in contul omului, am trimis plicul cu documente catre AACA, iar cand am avut confirmarea ca au primit actele, am dat unda verde si la efectuarea platii, care s-a facut prin mandat postal, de catre Mitzi, in numele meu...

    Am invatat doua lucruri foarte importante despre sistemul australian: primo, totul e la relax, fara griji, fara stres...secundo, daca aussie zica ca dureza 8 saptamani, atunci va fi gata in 6! Unde o sa vedem noi asa ceva in Romania...?!

    Baietii de la AACA nu au un sistem de urmarire a aplicatiei pe net...cand iti incepe procesarea, iti trimit prin posta chitanta aferenta taxei pe care ai platit-o si un fel de felicitare, intr-un plic frumos cu timbre cu canguri...si astepti...si astepti... Termenul lor este de 8 saptamani...Eu am trimsi actele in noiembrie, si am primit confirmarea imediat dupa Mos Niculae (6 decembrie 2010)... Si cum stateam eu drept si gandeam stramb, ca romanul ce sunt, socotind ca urmeaza sarbatorile de Craciun, Anu' Nou, Sfantu' Vasile, Sfantu' Ion, Sfatu' Asteapta...si mi-a cam dat cu virgula...
    Surpriza, pe la orele o-mie-sapte-sute = 1700 = 17:00 (deci cinci dupa-amiaza, da?) in a 27-a zi din Ianuarie, ma suna mama: "Mai mama, sa treci si tu pe la noi zilele astea, ca ti-a venit un plic din australia..." ... va dati seama panica pe mine, emotii, tremurici in trup si suflet...direct pe masina, bagat 1, bagat 2, trecut pe galben, bagat 3...bagat iar 2...am ajuns - 3 minute... ce zapada, ce ghetus, nimic... daca puteam sa parchez la etajul 7, sau macar in lift, acolo as fi parcat...
    Socoteala din caiet spunea ca ceva nu are cum sa fie de bine cu scrisoara aia...era prea devreme...deci era  refuz, sau imi cerau ceva lamuriri, oricum ar fi fost numai de bine nu era...n-avea cum, simplu...
    In fine, ajuns sus dupa o calatorie infinita cu liftul...si dupa o lunga conversatie cu rudele "Buna mama, buna tata, cutzu cutzu...UNDE E?"... imi cad in sfarsit degetele pe plicul magic...
    Era de bine, era rezultatul pozitiv al echivalarii studiilor, scris frumos cu litere de-o schioapa pe o hartie roz...
    Ce bucurie fratilor, ce mandrie, ce voie buna!...Le povestesc in doua cuvinte si trei silabe despre ce e vorba...Mama...ca de, mama e femeie in toata firea, cu frica lui Dumnezeu...a inceput sa planga...deja eram ca si plecat...Tata pe de alta parte, zambind ascuns sub mustata, scoate cate o conserva (a se citit cutie de bere) pentru ca sa udam scrisoarea...si sa le povestesc ce si cum, pentru ca nici unul din ei nu stia ce aveam de gand, ce hotarare luasem, cum s-a schimbat cursul vietii mele incepand cu acea scrisoare.


    Concluzia 1: au inceput procesare in prima saptamana a lui decembrie, si au printat, datat si semnat scrisoarea cu raspunsul pozitiv pe data de 21 ianuarie...deci oricum nu a durat 8 saptamani, unde mai pui la socotela sarbatorile...

    Datele problemei: am pus plicul la posta, cu destinatia Australia, pe data de 11 noiembrie 2009... Plicul a ajuns in Asutralia pe 26 noiembrie 2009... Australia mi-a trimis raspunsul pe 22 ianuarie 2010 si a ajuns in cutia mea postala pe data de 27 ianuarie 2010...
    Concluzia 2: Cum dracu' sa mearga ceva bine in tara asta, cand totul se face fix anapoda? Cum e posibil ca un plic de aici in Oz sa faca 15 zile, iar din Oz in Ro doar 5zile?! Cum?!

...asa a inceput real povestea emigrarii in Australia...

Un comentariu:

  1. Hai ca am ras cu lacrimi la postarea asta. In timp ce astept (daa, asteptareaaa...) face tare bine la moral lectura altor persoane care au trecut deja demult de faza asta.

    RăspundețiȘtergere