In acea iarna a dat norocul dar si beleaua peste mine. Am cunoscut o fata (Corina), studenta la stomatologie, 20 de ani (mmmmm....) frumoasa...etc. Acolo a fost primul pas critic, care eu l-am picat cu coronita si diploma. M-am indragostit...pe langa asta aveam si niste probleme financiare....prin urmare am cam abandonat visul. Pauza mea a fost de 1 an, timp in care fratimiu a continuat, si-a facut dosarul, a strans actele, si-a facut analizele...si a depus de viza (am uitat data exacta).
Cred ca nimeni, nici fratimiu, nu isi dau seama cum este cand vezi acel vis ca se duce dracu si cand incepi sa crezi ca esti destinat sa ramai in aceasta groapa de gunoi...ma scuzati...tara. Ma simteam din ce in ce mai rau, demoralizat, pesimist...etc. Se citea pe fata lui, ca eram un "tradator"...si cam asa este... l-am abandonat.
In toata povestea era un lucru bun (din punctul meu de vedere), eram cu Corina...si pe langa asta parintii erau mai linistit ca totusi ramanea unul din noi aici...
Totusi, nu poti sa ignori si sa opresti un lucru care creste in tine si care incet incet te cuprinde...asa ca in ianuarie 2011, dupa un an de cosmar (nu ma refer la relatia cu Corina, care de altfel in perioada aceea a fost minunata), am vorbit cu fratimiu si i-am spus ca as vrea sa ma ajute cu bani si timp ca sa-mi pregatesc dosarul de emigrare. Acum am ajuns foarte departe, am dosarul depus...astept decizia CO-ului.
Totusi, uite ca asteptarea aceasta a fost si ea buna la ceva...acum sunt mai determinat decat inainte si pe langa asta, el este pe prioritate 3 iar eu pe 2, asa ca daca depuneam amandoi, acum eu eram in OZ iar el nu...asa acum sunt la acelasi pas....
Eu am invatat ceva foarte important din asta...acela ca nimic nu poate oprii dorinta...odata ce descoperi ca asta vrei si ca asta iti doresti, nu fii fraier ca mine.... si ca daca esti pus in situatia de a emigra singur, nu astepta "acel an". Fa ce ai de facut atunci cand trebuie, pentru ca eu acum trebuie sa-i explic persoanei cu care am locuit si cu care ma iubesc de 1.5 ani, ca eu plec peste cateva luni (sper)... si ea nu....
Nice...nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu