...Toate povestile incep asa, sau cel putin toate povestile care trebuie sa se termine frumos...
A fost odata ca niciodata EU - Big Bro', care avea firma lui, pe care a facut-o dupa ce a terminat facultatea, in 2005. Avea ganduri mari, totul era roz, toate incepusera bine...evident ca au existat si obstacole, s-a mai impiedicat pe ici pe colo, dar era de asteptat, ce ar fi putut sa faca un tanar absolvent, fara experienta prea mare in domeniu, inconjurat de atatia mari maestri ai imobiliarelor si constructilor?!
Pana in vara anului 2009 totul a mers ca pe roate, vorba cantecului: "Succes este, bani este, iubire este, prieteni este"...
Ca-n filmele cu prosti, cand bani nu mai este, nu mai este nici succes, nu mai este nici iubire, si prieteni doar putini mai este...si asa se termina sfarsitul si porneste inceputul.
Cand nu mai ai de munca, stai degeaba, si abia atunci incepi si te gandesti profund... cum spune un roman al carui mare fan sunt - "Zicea mintea mea in gandul ei" ca treaba s-a cam imputit, si nu prea vedeam cale de iesire...
Am cautat de munca, 6 luni, am cautat proiecte, nimic...
Este foarte frustrant ca dupa 7 ani de facultate (7, nu 6, ca mi-a placut anul 5 si l-am mai facut odata ;-P ), cu experienta in domeniu inca din anul 3 de scoala, adica adunati vreo 8 ani de arhitectura, avize, autorizatii, scheme, desene, schite, prezentari , negocieri, santiere...singurele joburi pe care le aveai la dispozitie sa fie ca agent de vanzari sau om bun la toate in benzinarie! ...
N-ar fi fost nici astea o problema, daca e musai, trebe' si gata...dar unde ajungeam?! Peste 2 ani, peste 5 ani, peste 10 ani?! Unde?! Cum?!
Cum mama dracului sa intretii o familie?! Cum dracu' sa iti iei o casa?! Cu ce, cu credit pana la adanci batraneti?! Daca imi rup mana, imi scot ochiul, imi cad coaiele, si nu mai pot munci, cu ce dracu sa platesc?! N-ar fi nici asta o problema, ca primesti ajutor, nu?! DE LA CINE??? De la STAT?! De la BANCA?!
Hai sa fim seriosi, ca nici in filmele SF nu se intampla asa, daramite in Romania...
Si uite asa, cum vorbeam eu cu unul - altul, ma apostrofeaza un vechi amic: "Bai Mofleo, da' tu de ce nu pleci ba in alta parte?...Canada vrea arhitecti, Noua Zeelanda vrea, si cica si Australia, am auzit eu pe unul de pleca in Australia, ca cica aia cauta emigranti la greu, da' sa fie oameni cu scoala...si tu nu mai ai nimic aici pentru care sa stai, decat parinti, si nu sunt prea batrani sau bolnavi..."
Bai fratilor, toata noaptea n-am dormit, cand in pat, cand la calculator...ca un coi intr-o caldare, asa m-au intors spusele aluia...
A doua zi, cu fratimiu, tovarasul meu de suferinta zilnica, am bantuit pe net pe unde gasisem eu cu o noapte inainte informatii... Da' fratimiu nu stia nimic, mai schimbam o vroba, mai o gluma, mai o injuratura...si-l intreb: "Bai fatalaule, hai dracu' sa plecam din tara, de tot, emigram in Australia"...
El de colo, era mai intr-o parte de mine asa, scapa o vorba de suflet de genul "ba du-te dreacu...", mai tacu pret de cateva clipe, se uita in ochi mei si zice "HAI!".
Motivatia mea era simpla: Romania. Este aceeasi motivatie si acum, ba chiar mai rau.
Mi-am facut o lista cu motivele emigrarii, o sa postez, si faceti un test, de curiozitate: Luati fiecare afirmatie din lista, aduceti-va aminte cand vi s-a intamplat, si incercati sa va imaginati peste 5 ani, prin prisma acelei afirmatii, si trageti concluziile singuri, si cine stie, poate o sa fim vecini prin OZ.
Povestea de abia acum incepe, ca de hotarat a fost tare usor, dar de ajuns acolo e alta treaba...asa ca stati pe-aproape, ca urmeaza mai departe...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu